Promovarea pe drumuri
Imi permit si eu de la departarea geografica la care ma aflu, sa ma uit la ceea ce promoveaza Ministerul Turismului in Romania. Nu imi displace ideea de brand, de logo, de reclama. E un musai si e chiar dragut. Dar sa promovezi o tara fara infrastructura nu mai e dragut, este o prostie greu platibila. Nu trebuia inceput si altceva intre timp ? Adica pana terminam cu logo-ul nu putem asfalta cateva sate? E bine cu Shangai-ul si cu fondurile europene (care sunt si bani din bzunarul romanilor), caci nu trebuie pierdute asemenea oportunitati. Dar cum ramane cu fondurile pentru infrastructura? Pentru ca odata ce turistii vor vedea ca ajung cu atata greutate la destinatie, ca serviciile nu sunt la nivelul celor turcesti de pilda, ca mizeria e la ea acasa in prea multe locuri care ar trebui « ticazite » minutios, atunci ei nu vor mai veni niciodata in Romania. Si nici cei carora le vor spune ca nu merita. Iar banii lor vor finanta dezvoltarea altor tari. Iar pretul prostiei Ministerului Turismului si nu numai, va fi platit de generatiile viitoare. Practic viitorul tarii este in joc caci discutam de o continua globalizare si de lupta pentru dezvoltare economica. Romania este sortita sa traiasca izolat si-n saracie la fel ca Ghana datatore de aur si diamante…Romania este sortita unui paradox atat de nemilos incat de iau fiori reci…
Drept este ca, in expeditiile mele prin Maramures, am descoperit cativa turisti straini care iubeau cu adevart ce vedeau : natura, oamenii, traditia, mancarea, bautura, salbaticia, farmecul specific zonei noastre. Si veneau cat de des le permitea si lor buzunarul. Ciudat este insa faptul ca numarul lor nu a crescut simtitor, ca zona aceasta a ramas tot una cu mari probleme economice, cu o slaba dezvoltare turistica si cu putine oferte inspre locurile de munca. S-au pus bazele unei « retele turistice » sau al unui traseu prin Maramures in sensul ca gospodariile oamenilor sunt deschise cazarilor, dar ce te faci ca drumul iti rupe masina si-ti usureaza buzunarul la reparatii capitale ? Adica e bine si cu eco-turismul si cu dezvoltarea rurala, dar bazate pe ce? Ca nu poti sa-i ceri turistului sa-si rupa bujiile si talpile pe drumurile forestiere si ulitile noroiase in cautare de pastrav cu mamaliga sau un pahar de horinca. Ganditi-va ca turistii vin dintr-o lume in care satele au strazi, au strazi cu nume, cu mai multe statii de transport in comun acoperite, prevazute cu orar, cu bancute si cu masini decente. Ca drumurile sunt perfect asfaltate, ca au canalizare si sisteme functionale de colectare a deseurilor, ca nu arunca porci, caini, pisici si alte vietati in rauri.
Ce te faci ca pe marginea padurilor din rezervatia naturala a Maramuresului zac mormane de gunoi ? Cand strainii ma-ntreaba de partia de schi, imi mai spun ca le-ar placea sa vina numai ca nu sunt convinsi de serviciul spitalelor in caz de accident si ca, in sfrasit, e cam dificil sa se descurce fara autostrada. Sigur ca nu-i va lasa niciun doctor sa moara si ca li se va acorda ajutor in caz de nevoie, nu? Dar imaginea tarii este degradanta daca isi pun asemenea intrebari. Sigur ca nicio o autostrada nu poate sa te aduca direct pe partie, dar iti inlesneste drumul, nu ?
Si sigur ca Romania este frumoasa, ca Maramuresul este o adevarata poarta catre cer, dar cum convingem strainii si, mai ales, cum ii aducem la noi si cum ii tinem ? Nu era mai potrivit ca intre timp, si de mult timp chiar nu doar de pe vremea dnei Udrea, sa se puna bazele unei societati si nu sa se rupa si bruma de infrastructura comunista? Cand de pe drumul care duce-n Apuseni mai vezi numai ramasitele asfaltului ceausist si stai cu groaza-n san ca poate cazi in prapastie, la dracu’ mai tii minte logo-ul tarii, oricat ar fi de bun!